Pionierii
Carlsberg

În 1845, un tânăr berar danez a călătorit tocmai de la Copenhaga la München pentru a face rost de o drojdie specială pentru berea sa. Numele său era J.C. Jacobsen, iar numele pe care l-a dat noii sale berării era Carlsberg. Probabil începutul unei povești minunate.

Scroll în continuare

Pionierii Carlsberg

J.C.
Jacobsen

Probabil primul hipster

Scroll în continuare

Probabil Primul Hipster

J.C. Jacobsen, născut în 1811, a făcut prima sa bere lager în pivnița casei sale. În 1847, a înființat prima sa micro-berărie în Copenhaga. Adept al științei, el și-a împărtășit cunoștințele cu colegii berari. A iubit și a susținut muzica și arta, și s-a implicat puternic în politică și societate. A fost un veritabil hipster danez, papioanele și barba sa remarcabilă făcând parte din ținuta sa caracteristică.

Așadar, cine este Carlsberg?

Ei bine, acum știți. Carlsberg nu a fost numele fondatorului nostru, ci numele berăriei sale. A denumit-o astfel după fiul său, Carl, și Dealul Valby („bjerg” în limba daneză), unde a fost construită berăria. Un deal pe care îl urcăm pe biciclete și astăzi.

Open Source Ante Litteram

Prin înființarea de către J.C. Jacobsen a Laboratorului Carlsberg, în 1875, Carlsberg s-a remarcat ca prima mare întreprindere industrială din lume care a investit puternic în cercetare și inovație. Un lucru și mai revoluționar a fost faptul că orice descoperire făcută în laborator era împărtășită în mod gratuit cu întreaga industrie a berii. Același lucru a fost valabil și pentru drojdie, care a fost distribuită din tancul de drojdie de la Carlsberg până în 1988. Așa cum obișnuia să spună J.C., nu ai de ce să te temi de concurență atunci când produci probabil cea mai bună bere din lume.

Berea bună, accesibilă tuturor

Obiectivul lui J.C. a fost să facă o bere minunată „fără a ține cont de profitul imediat”. A avut deseori de-a face cu alți berari, care se plângeau că avea prețurile atât de mici încât strica piața. J.C. le răspundea că treaba sa era să producă bere „cât mai bine și mai ieftin posibil”, adăugând că „ar continua să facă acest lucru chiar dacă nu ar câștiga niciun ban din asta”. Votați J.C. președinte!

Probabil primul brainstorming din istorie

În fiecare zi de vineri, J.C. organiza o petrecere la el acasă, unde toată lumea era invitată. Oameni de știință, artiști, scriitori, actori și muzicieni stăteau la masa familiei Jacobsen pentru a împărţi o cină cu nouă feluri de mâncare și pentru a schimba o mulțime de idei. În 1876, probabil în cursul unei asemenea cine, berarului i-a venit ideea de a crea Fundația Carlsberg, care va conduce Laboratorul Carlsberg. Fundația susține și astăzi știința și cercetarea.

Probabil cel mai mare admirator al Danemarcei

J.C. își iubea foarte mult țara. În ciuda faptului că era extrem de ocupat cu berăria, el era implicat în mod activ în politică, era un binefăcător al societății daneze, și a donat o parte impresionantă din averea sa pentru monumente și muzee naționale. Uneori se implica atât de mult în ce facea încât ajungea să deseneze el însuși planuri de construcție. Probabil că nu era cel mai bun client pe care și l-ar dori un arhitect, însă a fost cu siguranță un mare protector al artelor şi ştiinţelor.

Pasionați de bere, uniți-vă!

Pe parcursul vieții sale, J.C. a vizitat multe berării din toată Europa. Acest lucru a însemnat un schimb continuu de cunoștințe și de tehnologie și a dus, implicit, la îmbunătățirea berăriei. De exemplu, în 1879, Carlsberg a instalat primul echipament de răcire din Danemarca, care permitea fermentația inferioară la temperaturi scăzute. Probabil una din multele premiere din istoria noastră.

Și câștigătorul este...

Cu ocazia unei expoziții care a avut loc la Viena, în 1873, lui J.C. Jacobsen i s-a acordat prestigioasa Medalie pentru Progres în fabricarea berii. Acest succes s-a repetat la Expoziția Internațională de Comerț de la Paris, din 1878, unde a câștigat Marele Premiu. Avem o istorie în a fi probabil cea mai bună bere din lume.

Probabil cel mai exigent tată

J.C. a fost un tată foarte exigent și nu și-a răsfățat niciodată fiul. Carl a crescut și a devenit și el, la rândul său, un mare berar, dar cu o perspectivă diferită. Există și o zicală: prea mulți bucătari strică supa – pardon, berea. Tatăl și fiul au devenit rapid concurenți înverșunați. Din cauza disputelor pe care le-au avut, J.C. nu i-a lăsat berăria fiului său, ci a lăsat-o pe mâna Fundației Carlsberg. Cei doi s-au împăcat în 1887, chiar înainte de decesul lui J.C.

Pionierii Carlsberg

Carl
Jacobsen

O viață dedicată berii și frumosului

Scroll în continuare

Probabil primul program de schimb de experiență pentru studenți

În zilele noastre, deplasarea studenților peste hotare în cadrul unor programe de schimb de experiență este un lucru obișnuit. În tinerețea lui Carl nu existau astfel de programe, dar bătrânul Jacobsen a fost un avangardist, ca de obicei, și dorea ca fiul său Carl să fie educat în mai multe locuri din Europa. Carl a petrecut patru ani în Franța, Germania, Austria și Scoția, unde s-a familiarizat cu berile britanice de fermentație superioară. El s-a întors acasă cu cele două comori ale vieții sale: o foarte bună cunoaștere a berii și viitoarea sa soție, Ottilia.

Neînțelegeri legate de fabricarea berii

La întoarcerea lui Carl, în 1871, J.C. i-a încredințat acestuia noua Anexă a Berăriei, ca să o conducă în calitate de berar arendaș. Planul lui J.C. era ca fiul său Carl să producă bere de tip Ale și Porter, lăsându-l pe el să producă bere de tip lager. Din păcate, noua bere nu a prea avut succes, așa că fiul Carl s-a hotărât să producă bere lager, în concurență cu tatăl său. Nici aceasta nu a prea avut succes.

Probabil unul dintre primele litigii privind drepturile asupra mărcii

După cearta cu tatăl său, Carl și-a înființat propria berărie. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1882 și berăria a fost denumită Ny (Noul) Carlsberg. La momentul respectiv, cei doi Jacobsen nu se înțelegeau cu privire la nimic, de la planurile de extindere ale lui Carl până la denumirea berăriei. J.C. nu vroia ca fiul său Carl să folosească aceeași denumire și a intentat o acțiune în justiție împotriva acestuia. Carl a câștigat bătălia. J.C. își găsise nașul.

Fabricarea berii la rang de artă

Noua berărie a fost un succes. Carl a îmbinat instruirea sa de peste hotare, experiența sa cu prima berărie și relațiile sale cu practic toți berarii din Europa, pentru a construi o berărie model. El i-a angajat pe arhitectul Vilhelm Dahlerup și pe maestrul constructor P.S. Beckmann să creeze noul coș pentru fabrica sa. Noua construcție nu arată deloc ca un coș de fum industrial obișnuit. Cu o înălțime de 56 m, acesta prezintă motive egiptene reprezentând flori de lotus, precum și garguie asemănătoare cu cele de pe Catedrala Notre-Dame din Paris. Este considerat printre primele zece cele mai originale coșuri de fum din lume. Carlsberg a atins noi culmi.

Puterea frumosului

Carl a crescut înconjurat de artă și a pus bazele propriei sale colecții încă din tinerețe. El credea că „arta nu trebuie să fie doar în posesia celor bogați. Ea trebuie să aducă fericire și oamenilor obișnuiți, astfel încât să poată simți și ei puterea frumuseții sale.” El a creat mai multe organizații pentru susținerea artelor, a deschis colecția sa privată publicului larg și, în cele din urmă, în 1882, a înființat Ny Carlsberg Glyptotek în Copenhaga. Cunoașteți probabil statuia intitulată Mica Sirenă? Ei bine, aceasta este încă un cadou făcut de Carl orașului său iubit. Așa cum tatăl său a înființat Fundația Carlsberg pentru a susține știința, Carl a întemeiat Fundația New Carlsberg pentru a susține arta. Tatăl și fiul au avut probabil mai multe lucruri în comun decât ar fi admis vreodată….

Nașterea unui simbol

Faimoasa siglă Carlsberg a fost introdusă în 1904, când Vechiul Carlsberg l-a însărcinat pe arhitectul danez Thorvald Bindesbøll să conceapă o etichetă pentru berea lor Carlsberg Pilsner. Atât eticheta, cât și sigla continuă să fie utilizate și astăzi și au devenit atât de emblematice încât au primit un premiu din partea Centrului Danez de Design (Danish Design Centre).

Câte un trandafir în fiecare zi

În ultima parte a vieții sale, Carl Jacobsen a căpătat obiceiuri ușor excentrice. Dacă ar fi să menționăm doar unul dintre ele, ar fi obiceiul ca, în fiecare dimineață, grădinarul său să îi aducă un trandafir roșu-aprins, pe care îl purta în dinți peste tot, întreaga zi. El credea că parfumul trandafirului aduce mai multă frumusețe vieții sale.

Un Carlsberg este mai bun decât două

În 1906, Noul și Vechiul Carlsberg au fost reunificate, în mod oficial, sub conducerea Fundației Carlsberg, iar Carl a devenit primul director executiv al Carlsberg Breweries. El a creat un fond de pensii și a introdus ziua de lucru de opt ore pentru angajații săi. Probabil că a fost un pionier în domeniul drepturilor lucrătorilor.

Pionierii Carlsberg

Emil C.
Hansen

Omul cu drojdia de la Carlsberg

Scroll în continuare

Atunci când este mai greu…

Emil provenea dintr-o familie foarte săracă și excentrică. În tinerețea sa, el a încercat aproape orice pentru a se întreține, de la reprezentații teatrale și zugrăveală până la o carieră în artă și studii pentru a deveni profesor. El a scris, de asemenea, povestiri. La un moment dat, era atât de sărac și de disperat încât s-a gândit să călătorească spre sud pentru a se înrola în armata lui Garibaldi, în Italia.

Cei puternici merg mai departe

Spre norocul lui și spre norocul tuturor iubitorilor de bere din lume, el a fost acceptat mai târziu pentru a ocupa un post de preparator. Putea, în sfârșit, să își plătească studiile și chiar a obținut medalia de aur din partea Universității din Copenhaga pentru studiul său cu privire la ciupercile daneze. De la ciuperci la drojdie nu este decât un pas, așa că, la scurt timp după aceea, el a început să lucreze pentru Carlsberg în calitate de cercetător în domeniul „organismelor din bere”.

Berea bună este o știință

În 1883, el a anunțat sistemul său de culturi pure de drojdie. Hansen a înțeles că „berea proastă” nu era numai rezultatul unei infecții bacteriene, așa cum presupusese Pasteur, ci și al contaminării cu drojdie sălbatică. A lucrat apoi la izolarea unei singure celule de drojdie bună și a reprodus-o într-o cultură pură. Noua „drojdie de fermentație inferioară Carlsberg nr. 1” a fost folosită pentru prima oară și cu mare succes pe o linie de producție în noiembrie 1883.

O sărbătoare a dragostei pentru bere

În 1902, Hansen a sărbătorit 25 de ani de muncă în cadrul Carlsberg și Carl Jacobsen i-a înmânat o medalie de aur. Premiul a reprezentat recunoașterea faptului că a fost unul dintre cei mai influenți pionieri din domeniul fermentației.

Pionierii Carlsberg

Søren P.L.
Sørensen

Întâlnirea dintre chimie și bere

Scroll în continuare

Cum se măsoară o bere excelentă

Știați că scara pH-ului a fost creată în cadrul Carlsberg? Søren Sørensen, șeful Departamentului de Chimie din cadrul Laboratorului Carlsberg, este cel care a inventat-o, în 1909. pH înseamnă ‘puterea hidrogenului’ și scara oferă un mod simplu de măsurare a cantității de hidrogen dintr-o soluție, pentru a stabili aciditatea acesteia pe o scară de la 0 la 14. Pentru procesul de fabricare a berii, scara pH-ului a reprezentat o revoluție, iar aplicațiile sale au fost nenumărate în toate domeniile. Impresionant? Pe o scară de la 1 la 10, probabil 10.

O chimie deosebită

Søren Sørensen a fost șeful Departamentului de Chimie din cadrul Laboratorului Carlsberg între anii 1901 - 1938. El a realizat cercetări inovatoare în domeniul proteinelor, aminoacizilor și enzimelor - bazele chimiei proteinelor de astăzi. A mai existat și o altă chimie deosebită în Laboratorul Carlsberg… Søren s-a căsătorit cu Margrete Høyrup, care era și asistenta lui.

Probabil cei mai buni...

maeştri berari

Scroll în continuare

Maestrul olimpic

Eugen Stahl Schmidt a fost maestru berar la Vechiul Carlsberg între anii 1885 - 1899. El a făcut, de asemenea, o pasiune extraordinară pentru toate tipurile de sporturi. Atât de mare era pasiunea sa încât a participat cu succes la primele două ediții ale Jocurilor Olimpice. În 1896, la Atena, a ocupat locul 4 în cursa de 100 de metri. În 1900, la Paris, a câștigat medalia de aur cu o echipă scandinavă mixtă la concursul de luptă cu odgonul („trasul de sfoară”). Da, nu este o greșeală - lupta cu odgonul a fost sport olimpic la un moment dat. Probabil că a fost apt pentru a fi un maestru berar.

Maestrul iubitor de petreceri

Alexander Reumert a fost maestru berar la Anexa Berăriei, în 1882. A fost căsătorit cu Ellen Marie S. Reumert. Ea a fost educată ca muzician, însă a devenit celebră în Danemarca în calitatea sa de autoare de romane. Ei locuiau în zona fabricii Carlsberg, într-o casă mare, unde găzduiau petreceri de pomină pentru oaspeții și prietenii lor artiști. Un berar și o artistă… Probabil că au fost făcuți unul pentru altul... și pentru petrecere.

Maestrul pasionat de design

Søren A. van der Aa Kühle a fost maestru berar și director la Vechiul Carlsberg, în 1880. Având un bun fler în afaceri, el a înțeles foarte bine potențialul industrial al descoperirilor lui Hansen și a pus bazele unificării Vechiului și Noului Carlsberg, precum și ale fuziunii dintre Carlsberg și Tuborg. Søren a avut și o minte sclipitoare în domeniul designului. Se spune că artiștii și designerii erau întotdeauna bine-veniţi în casa lui. El este cel care l-a însărcinat pe Bindesbøll să conceapă eticheta și sigla berii Carlsberg Pilsner, care este folosită și astăzi. Iubea atât de mult stilul lui Bindesbøll încât tot mobilierul său și se pare că până și piatra sa funerară au fost concepute de acesta din urmă.

Maestrul venit din lumea cinematografiei

Kay Van der Aa Kühle a fost fiul lui Søren și un celebru regizor de film danez. El a produs mai multe filme și a fost directorul companiei de producție Filmfabrikken din Danemarca. Se zice că i-ar fi furat-o lui Carl Jacobsen pe a doua sa soție, Lily. Așadar, nu este de mirare că atunci când, spre sfârșitul vieții sale, s-a hotărât să se întoarcă la rădăcinile tatălui său și să devină el însuși maestru berar, nu a putut lucra la Carlsberg. În schimb, a mers să lucreze pentru berăria deținută de familia mamei sale, Wiibroes.

Maestrul pasionat de țipari

Johannes Schmidt a lucrat în Laboratorul Carlsberg ca biolog și a fost căsătorit cu fiica lui Van Der Aa Khüle, Ingeborg. În ciuda faptului că a lucrat la cercetări importante cu privire la hamei, lucrul care nu îl lăsa să doarmă liniștit au fost țiparii și găsirea locului unde se reproduceau aceștia. Norocul lui că lucra în locul potrivit. Carlsberg, iubind atât de mult știința, a hotărât să îi finanțeze expediția, chiar dacă nu avea nimic de-a face cu berea! Expediția Dana a durat doi ani, s-a desfăşurat pe oceanele lumii, i-a permis să identifice, în sfârșit, locul preferat de țipari și să câștige medalia Darwin. Probabil.

Maestrul actor de teatru

Andreas Weis a fost un tânăr maestru berar care a locuit pe terenul Carlsberg, în 1880. În acele vremuri, berăria se afla la câțiva kilometri distanță de oraș, departe de orice fel de distracții. Așadar, Andreas și un chimist, pe nume Kjeldhal, ambii angajați ai Carlsberg, având o pasiune comună pentru artă și literatură, au întemeiat Kwims: o companie de teatru mică, dar foarte activă. Din această companie au mai făcut parte și niște artiști boemi, care locuiau în zona fabricii Carlsberg, și anume Frans Schwartz și Søren Ludvig Tuxen. Aceștia au completat perfect trupa, mai ales când era vorba de conceperea afișelor pentru spectacolele lor.